New! Arta de a dărui timp

MODURI DE A-ȚI ELIBERA MINTEA ȘI TIMPUL

 „Divertismentul meu preferat este să las timpul să treacă, să am timp, să pierd timpul, să trăiesc în contratimp.“ FRANÇOISE SAGAN

De unde să începem ca să ne „întoarcem“ ceasurile existențiale? Aici, niciun răspuns, de niciun fel, nu poate pretinde să dețină adevărul absolut. Unii propun inaugurarea șantierului prin punerea în aplicare a preceptelor slow life, un concept la care vom reveni ulterior. Alții îi invită pe maratoniștii cotidianului să-și combată stresul apelând, în primul rând, la terapiile blânde, precum meditația, yoga, sofrologia, masajul... Alții încurajează politica relaxării obținute prin intermediul promenadelor bucolice, al călătoriilor exotice sau al lecturilor filozofice... Pe niciunii nu putem să-i contrazicem: toate aceste metode reușesc să potolească, într-o manieră punctuală sau perenă, tumultul conștiințelor chinuite. Având grijă de trup, ele recentrează mintea; echilibrând mintea, ele ajută trupul. Plecând de la faptul că gânditorii nu sunt neapărat și cei ce plătesc, e clar că fiecare dintre noi poate să opteze pentru metoda care i se potrivește cel mai bine. 

Totuși, scopul comun fiind acela de a reuși să ne secvențiem în mod diferit timpul, astfel încât să ne bucurăm deplin de el, putem să luăm în considerare posibilitatea de a începe prin a îndepărta „consumatorii de timp“, ca să eliberăm spațiul pe care aceștia îl ocupă inutil.

UȘUREAZĂ-ȚI SARCINA MENTALĂ

 Cu toții cunoaștem senzația aceea că avem capul atât de plin, c-ar putea să ne explodeze la cea mai mică atingere. Cu toții am trăit măcar o dată această impresie extremă, generată de zeci de idei care se întretaie asemenea mașinuțelor ce se tamponează într-un parc de distracții. Când ajungem în acest punct, sunt șanse mari să fim victimele sindromului de infobezitate. Trebuie să ne gândim la prea multe lucruri în același timp... Trebuie să memorăm prea multe lucruri în același timp... Trebuie să organizăm prea multe lucruri în același timp... Povara asupra bietului nostru creier e atât de mare, încât, din lipsă de energie, el ajunge aproape să se târască. Zdrobită de acest preaplin de gânduri, sagacitatea noastră sfârșește prin a intra într-o stare de torpoare. Rulând la ralanti, capacitatea noastră de analiză își pierde acuitatea și, simultan, ne face și pe noi să ne pierdem timpul: ne obligă la lentoare. Avem nevoie, de exemplu, de o oră întreagă ca să compunem o scrisoare simplă, când, dacă mintea ne-ar fi limpede, cuvintele ne-ar veni ușor și am sfârși treaba în nici zece minute. 

Prin urmare, e esențial să ne golim mintea, să ne eliberăm de gândurile inutile și devoratoare de minute, așa cum, când vrem să scăpăm de e-mailurile neinteresante, dăm clic pe trash icon-ul de pe ecranul calculatorului. Este logic că timpul câștigat necitind acele e-mailuri și nerăspunzând la ele este un timp recuperat, pe care putem să-l folosim ca să ne concentrăm asupra unor lucruri mai importante. 

 Arta de a delega

Să-i încredințezi altcuiva sarcinile tale minore nu înseamnă că-ți ignori responsabilitățile. Doar nu e vorba de niște misiuni capitale! Pur și simplu, scapi de o parte din greutatea reprezentată de sarcinile din agenda zilei. Dacă, de exemplu, îți rogi soțul sau copilul să se ocupe de micile treburi gospodărești, te eliberezi de obligația de a te gândi la ele și, în acest fel, câștigi timp. 

 Utilitatea unei agende 

Să-ți acorzi câteva secunde în care să notezi pe un suport de hârtie sau informatic datele vacanțelor școlare, lucrurile pe care trebuie să le cumperi, întâlnirile pe care ți le-ai stabilit sau pe care trebuie să le stabilești... Mulți evită acest gen de liste de teamă că s-ar putea simți „încolțiți“ de ele, devorați de sentimentul de culpă, în cazul în care nu respectă ce au notat. Ca să scapi de acest a priori, e suficient să reconsideri listele to do, să vezi în ele un ajutor, nu ceva asemenea unei prescripții medicale pe care trebuie s-o respecți la literă, pentru că altfel ai putea să te îmbolnăvești la loc. Scriind tot ce ai de făcut poți, de fapt, să nu te mai gândești la lucrurile respective. Informația în cauză îți iese din minte, ceea ce-ți ușurează creierul. 

 Binefacerile ordinii din casă

Să triezi, să arunci la gunoi, să clasezi... Spațiul trebuie eliberat la fel cum îți eliberezi mintea. Când înțelegi că ordinea din casă – de pe birou, din șifonier, din poșetă... – te ajută să câștigi timp, nemaicăutând frenetic lucrul de care ai nevoie, nu mai eziți să treci la treabă. Odată ce spațiul a fost degajat, aerul dinăuntru e mai fluid, odată ce ideile îți devin mai clare, poți să și respiri mai bine.

REDU-ȚI TIMPUL PETRECUT ON-LINE

După cum am văzut anterior, hiperconectarea nu aduce niciun beneficiu. Toată ziua – și, din păcate, adesea și toată noaptea –, cine nu e tentat să-și verifice telefonul, când acesta emite unul dintre celebrele lui semnale de avertizare? Notificări ale aplicațiilor, e-mailuri, SMS-uri... orice reprezintă un pretext excelent când ești dependent de cyberspace și de rețelele sociale. Iar problema nu apare când doar folosești toate lucrurile astea, ci când devii complet dependent de ele.

 Testează deconectarea

Haide! Fă-ți puțin curaj și închide-ți mobilul pentru douăzeci de minute! Profită de timpul ăsta ca să te dedici unei alte ocupații, apoi repornește-ți telefonul! Vezi dacă în această pauză ai primit vreo informație importantă și/sau urgentă, de care trebuie să te ocupi! Dacă lucrurile nu stau așa, nu-ți rămâne decât să reiterezi expe­riența zilnic, ca să câștigi aproape o jumătate de oră de timp pentru tine. 

Ferește-te de lumina albastră

Lumina naturală sau artificială e compusă din particule electromagnetice care se deplasează prin unde. Cu cât acestea din urmă sunt mai scurte, cu atât produc mai multă energie. Parte integrantă din spectrul luminos, lumina albastră are una dintre cele mai scurte unde. Așadar, produce multă energie. 

Deși ochii sunt echipați pentru a se proteja de razele luminoase, filtrele naturale de care dispun nu sunt suficient de performante ca să bareze complet lumina albastră emisă de soare; a fortiori pe cea a display-urilor pe care oamenii le fixează cu privirea între două și șase ore pe zi. În doze reduse, lumina albastră nu e nocivă, însă în doze mari, afectează retina. 

Mai trebuie știut și că doar două ore petrecute în fața unui televizor, a unui calculator, a unei tablete sau a unui smartphone cresc oboseala fizică, mai ales când ecra­nele sunt folosite seara. Cercetătorii chiar ne avertizează asupra consecințelor luminii albastre în ceea ce privește producția de melatonină, hormonul somnului. Dacă te uiți la un ecran seara, producția acestui hormon este diminuată, iar ritmul circadian, adică alternanța somn-veghe, este perturbat.  Véronique Aïache, Arta de a dărui timp